. „Cred că îmi amintesc și eu de tine… Luca te cheamă, nu-i așa?” „Da, Luca mă cheamă.” „Îți mai amintești și numele meu?” l-am întrebat. Nu m-a lăsat să termin bine întrebarea, că a și început să recite foarte repede: „Da! El a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, 1 Petru 2:24!” „Uau, bravo, Luca! Ți-ai amintit versetul învățat cu mine săptămâna trecută!”

Aceasta mi s-a întâmplat anul trecut înainte de Paște, în orașul Deta (TM), când împreună cu un grup de adolescenți împărțeam în oraș broșuri evanghelistice și invitații la următorul program special de Paște pentru copii, organizat în altă locație. Iată cum Cuvântul lui Dumnezeu rămâne imprimat în mintea și inima copiilor și, cu siguranță, are putere să le schimbe viața. Dar cineva trebuie să meargă să le sădească acest Cuvânt în minte. Eu m-am decis să fiu una dintre acele persoane care merg, și fac lucrul acesta cu bucurie, fiind convinsă că Dumnezeu mi-a oferit acest privilegiu.