Acestea sunt cuvintele pe care ni le-a scris P., o fostă învățătoare de la un grup de copii. Când în urmă cu aproximativ 6 ani ajungeam în localitatea K., această fată era pe atunci una dintre adolescentele care veneau cu conștiinciozitate la grupuri – atât la cel de copii, cât și la cel de adolescenți. În ultimii ani, înainte să plece la studii, ne-a ajutat ca învățătoare la Grupul Vestea Bună din localitatea K. Acum P. ne-a scris că a reușit să găsească o biserică în care să se închine, că a primit botezul și ne-a încurajat cu aceste cuvinte: „Cel mai tare vă simt lipsa când sunt la biserică. Practic, voi ați fost biserica mea…“